CU OCHII PE PARLAMENT

‒ ANALIZĂ ‒
activitatea Parlamentului în prima sesiune a legislaturii 2020-2024

www.funky.ong 

Au contribuit:

Ana Maria Dragomir, Elena Calistru, Ion Mateș, Cosmin Pojoranu, Silvia Porciuleanu, Medina Rusu, Alis Socea, Ioana Andreea Stăncescu, Ana Ungureanu.

CUPRINS

Introducere - cum funcționează Parlamentul?

Date generale despre parlamentarii actuali

Cheltuielile și indemnizația parlamentarilor

Comisiile

Distribuția pe sexe (/partide)

Distribuția pe vârste

Informații diverse

Zodiac

Pe ce au jurat parlamentarii la preluarea mandatului

Activitatea Parlamentului în prima jumătate a anului

Cronologia principalelor evenimente

Inițiative legislative

Cine a legiferat cel mai mult și în ce domenii?

Domenii codașe

Domenii fruntașe

Categoria „diverse”

Topul 10 luări de cuvânt și declarații politice, pe camere

Cum s-au sincronizat Guvernul și Parlamentul?

Cinci teme ratate în prima sesiune parlamentară

Probleme și recomandări

Mențiuni metodologice

Anexe:

Introducere - cum funcționează Parlamentul?

Dacă nu ești familiarizat cu activitatea Parlamentului, află că nu ești singur. Pentru a te cufunda în atmosfera birocratică a acestei instituții fundamentale pentru democrație, îți recomandăm să urmărești o înregistrare cu câte o ședință sau, și mai bine, să citești o expunere de motive, la întâmplare, a unei propuneri legislative. Sau, dacă vrei, poți citi în continuare rezumatul nostru, un preambul în care recapitulăm câteva principii fundamentale pe baza căruia funcționează „organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării”.

Așa e descris în Constituție Parlamentul și, deși ne place să ne gândim la Parlament ca la o instituție în sine, adevărul e că, tehnic vorbind, Parlamentul nostru bicameral rareori se comportă ca o singură entitate. Senatul și Camera Deputaților sunt instituții separate, fiecare cu propriul CIF, propriul site, propriul regulament, propriul Birou Permanent^[1], propriul sistem de notare (proiectele de lege se cheamă PL-x-uri la deputați, pe când la senatori sunt notate cu literele „L” sau „B” în față) și așa mai departe. Da, există momente în care au ședințe comune, dar, în rest, camerele există pentru a se contrabalansa una pe cealaltă.

Cine sunt actualii parlamentari și cum au ajuns aici?
Parlamentul României este compus, în legislatura 2020-2024, din 136 de senatori și 330 de deputați, aleși direct de cetățeni în alegeri parlamentare, odată la 4 ani, în circumscripții județene (plus București și diaspora), pe liste de partid închise. Reprezentarea cetățenilor este una proporțională cu locuitorii circumscripției - astfel, județul Ilfov are un număr de 5 parlamentari, pe când Bucureștiul are 29.

Colaj cu parlamentarii din actuala legislatură

Când / cum lucrează parlamentarii?

În fiecare an, Parlamentul se întrunește în două sesiuni ordinare:

1. februarie - iunie
2. septembrie - decembrie.

În aceste sesiuni, parlamentarii lucrează toată săptămâna. O săptămână de lucru în Senat începe cu un plen (luni după-amiază), continuă cu activitate în comisii (marți, toată ziua), apoi miercuri câte puțin din ambele (plen, de dimineață, comisii, după). Vinerea și sâmbăta sunt oficial zile dedicate lucrului în teritoriu. Pentru a asculta mai bine nevoile cetățenilor din circumscripția pe care o reprezintă, parlamentarii au birouri de parlamentar în județul care i-a ales (unii se limitează la un singur birou, alții au chiar patru).

Parlamentarii aparțin, de regulă, unui grup parlamentar. Fiecare partid parlamentar are propriul grup parlamentar, la care se adaugă grupul minorităților naționale. Momentan, actuala legislatură are doar patru parlamentari neafiliați: trei afiliați inițial partidului AUR (Francisc Tobă, Mihai Ioan Lasca și Diana Șoșoacă) și unul de la UDMR (Apjok Norbert).

La începutul legislaturii, fiecare Cameră își alege câte un Președinte, precum și un birou permanent. Apoi, fiecare Cameră își constituie comisii permanente și poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale. Camerele își pot constitui comisii comune. Birourile permanente și comisiile se alcătuiesc conform configurației politice a fiecărei Camere.

Comisiile sunt locul fierbinte în care se nasc (și mor) proiecte legislative. Fiecare cameră are propriile comisii: în prezent, deputații au 24 de comisii, iar senatorii 23. Acestora li se adaugă 6 comisii comune. Fiecare comisie are un birou, un președinte și unul sau mai mulți vicepreședinți.

O parte foarte importantă a activității de parlamentar e depunerea de amendamente în comisii,

care nu sunt foarte transparente în activitatea lor. Spre exemplu, un parlamentar depune un amendament, în numele său. Acest amendament va fi discutat la prima ședință a comisiei și, dacă e adoptat, va deveni „amendamentul comisiei” în raportul publicat pe site. Așadar, nu există o trasabilitate totală a autorilor amendamentelor din comisie. Deși, dacă amendamentul este respins, în raportul publicat pe site va apărea numele parlamentarului care a propus amendamentul.

Ce și cum adoptă Parlamentul?

Camerele Parlamentului pot adopta proiecte de legi (constituționale > organice > ordinare) şi propuneri legislative în procedură obişnuită sau în procedură de urgenţă. Legile organice și hotărârile privind regulamentele Camerelor se adoptă cu votul majorității membrilor fiecărei Camere, pe când legile ordinare și hotărârile se adoptă cu votul majorității membrilor prezenți din fiecare Cameră.

Cum decurge procesul legislativ?

Pe scurt, prin vot: se votează mult, se votează inclusiv felul în care se va vota. Pe lung, procesul legislativ e unul complex și migălos, detaliat în regulamentele de funcționare ale Senatului și Camerei Deputaților. Adoptarea legilor se face în prezența majorității membrilor. Concret, procedura legislativă are următoarele etape principale:

1. Iniţiativa legislativă ↘
   O poate avea un singur senator / deputat sau mai mulți. Chiar și cetățenii, dacă se strâng în număr mare, au dreptul să inițieze o lege. Cel mai savuros rezultat al acestui prim pas este expunerea de motive, adică un document de tip eseu în care autorul argumentează necesitatea inițiativei propuse.
2. Sesizarea Camerelor ↘ 
   Camera Deputaților sau Senatul pot fi, în funcție de ce spune legea, cameră sesizată, respectiv cameră decizională.
3. Examinarea proiectelor de lege în comisii parlamentare ↘
   Comisiile se întrunesc, dezbat, apoi iau decizii care se traduc în avize sau rapoarte. 
4. Dezbaterea în şedinţe plenare ↘
   Momentul în care se adună toți pentru a vota, ocazie bună pentru cei mai carismatici parlamentari să ia cuvântul, în speranța sensibilizării audienței.
5. Votul ↘
6. Controlul constituţionalităţii legilor înainte de promulgare ↘
   Anumiți actori pot ataca la CCR legile votate: Preşedintele, Guvernul, Înalta Curte de Casație și Justiție, unul dintre preşedinţii celor două Camere,  Avocatului Poporului, sau minim 50 de deputaţi, respectiv 25 de senatori.
7. Promulgarea legilor de către Preşedintele României
   Acel moment mult-așteptat în care legea devine, oficial, lege.

Ce Cameră se pronunță pe ce tipuri de legi?

Camerele joacă, pe rând, rolul de Cameră sesizată și Cameră decizională, în funcție de ce spune legea. Camera Deputaţilor se pronunţă în calitate de primă Cameră sesizată asupra proiectelor de legi şi propunerilor legislative ce privesc următoarele categorii de legi organice:

• ratificarea tratatelor sau a altor acorduri internaţionale şi a măsurilor legislative ce rezultă din aplicarea acestora,
• organizarea serviciilor publice de radio și televiziune
• dreptul de asociere
• condițiile privind îndeplinirea obligațiilor militare
• organizarea și funcționarea Avocatului Poporului
• organizarea Guvernului și a Consiliului Suprem de Apărare a Țării;
• contenciosul administrativ;
• organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanțelor judecătorești, a Ministerului Public și a Curții de Conturi;
• organizarea generală a învățământului;
• organizarea administrației publice locale, a teritoriului, precum și regimul general privind autonomia locală;
• organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ
• alcătuirea Guvernului și incompatibilitățile membrilor Guvernului
• înființarea de Autorități administrative autonome
• administrația publică locală - principii de bază
• prefectul
• structura sistemului național de apărare, pregătirea populației, a economiei și a teritoriului pentru apărare, precum și statutul cadrelor militare
• folosirea limbilor minorităților naționale în administrația publică locală
• compunerea Înaltei Curți de Casație și Justiție și regulile de funcționare a acesteia
• înființarea de instanțe specializate în anumite materii, cu posibilitatea participării, după caz, a unor persoane din afară magistraturii.
• înnoirea Curții Constituționale

Celelalte proiecte de legi sau propuneri legislative se supun dezbaterii și adoptării, ca primă Cameră sesizată, Senatului. Așadar, conform art. 73 din Constituție și art. 92 din Regulamentul său, Senatul va fi Cameră sesizată pentru următoarele subiecte sau categorii de legi organice:

• sistemul electoral; organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente;
• organizarea, funcționarea și finanțarea partidelor politice
• organizarea și desfășurarea referendumului;
• statutul deputaților și al senatorilor, stabilirea indemnizației și a celorlalte drepturi ale acestora;
• organizarea și desfășurarea referendumului;
• regimul stării de mobilizare parțială sau totală a forțelor armate și al stării de război;
• regimul stării de asediu și al stării de urgență;
• infracțiunile, pedepsele și regimul executării acestora;
• acordarea amnistiei sau a grațierii colective;
• statutul funcționarilor publici;
• regimul juridic general al proprietății și al moștenirii;
• regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele și protecția socială;
• statutul minorităților naționale din România;
• regimul general al cultelor;
• prelungirea mandatului Președintelui României
• proprietatea
• Consiliul Economic și Social
• teritoriul;
• cetățenia;
• simboluri naționale;
• egalitatea în drepturi;
• dreptul de proprietate privată;
• jurământul deputaților și senatorilor;

Când vine vorba de legi ordinare, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În câte zile se pronunță camerele?

• 30 de zile - pentru legile de aprobare a ordonanţelor de urgenţă
• 45 de zile - în mod normal
• 60 de zile - pentru coduri şi alte legi de complexitate deosebită^[2] 

Dacă aceste termene sunt depășite în Camera sesizată, se consideră că proiectele de legi sau propunerile legislative au fost adoptate tacit şi se trimit Camerei decizionale în vederea dezbaterii şi adoptării.

Intervalul (zile) între prezentarea unei inițiative într-o cameră și promulgarea ei

Pe lângă regulamentele camerelor, alte legi utile în care se detaliază procesul legislativ sunt normele de tehnică legislativă și statutul deputaților și senatorilor.

Date generale despre parlamentarii actuali

Cheltuielile și indemnizația parlamentarilor

Cât sunt plătiți parlamentarii și ce beneficii au?

Parlamentarii nu primesc salariu, pentru că nu sunt subordonați nimănui. Există patru mari sume de care beneficiază un parlamentar, lunar, de-a lungul mandatului: indemnizația (practic, salariul), diurna (pentru parlamentarii care nu au domiciliul în București, pentru zilele când sunt prezenți în București), sume pentru exercitarea mandatului (cheltuieli de cazare, transport și telefonie), sume forfetare (pentru activitatea birourilor parlamentare din teritoriu)^[3].

Site-urile Senatului și Camerei deputaților pun la dispoziție totalul cheltuielilor parlamentarilor pe prima lună a sesiunii parlamentare - februarie. Media cheltuielilor (adică dacă toți deputații, respectiv senatorii ar cheltui aceeași sumă) pe luna februarie a fiecărei camere este de 38.535 lei/senator și 45.690 lei/deputat.

Beneficiile meseriei de senator sau deputat includ, dar nu se limitează la:

• Concediu cu plată până la 8 zile / sesiune.
• Imunitate parlamentară, conform art. 72 din Constituție. Adică nu pot fi trași la răspundere pentru voturile sau opiniile exprimate în activitatea politică. Pot fi urmăriți penal / trimiși în judecată numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte, după încuviințarea Camerei din care fac parte.
• Gratuitate nelimitată la transport cu trenul, pe durata mandatului.
• Decontarea transportului cu autoturismul (pe număr de kilometri) sau cu avionul (o călătorie dus-întors pe săptămână la cel mai apropiat aeroport de circumscripția în care parlamentarul a fost ales)
• La final de februarie 2021, parlamentarii au votat abrogarea pensiilor speciale pentru ei înșiși. Există însă 870 de foști parlamentari care încă primesc pensii speciale.

Comisiile

Există 53 de comisii parlamentare permanente, dintre care 24 la Camera deputaților, 23 la Senat și 6 comisii permanente comune. 3 dintre cele 53 de comisii nu au adresă de e-mail - toate sunt comisii comune: Comisia parlamentară specială pentru controlul activităţii Serviciului de Informaţii Externe, Comisia parlamentară a revoluţionarilor din Decembrie 1989, Comisia permanentă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, organizarea şi funcţionarea şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Distribuția pe sexe (/partide)

Deși una din camere e condusă, în premieră, de o femeie, Parlamentul României rămâne o lume a bărbaților, cu doar 19% femei: discrepanța între femei și bărbați e cea mai accentuată la AUR (doar 6% sunt femei) și la minorități, unde nu s-a găsit nicio femeie. La polul opus, politicienii PSD din Parlament sunt aproape un sfert (24%) femei (la fel ca în legislatura precedentă), iar unul din cinci parlamentari USR PLUS este femeie (în creștere de la 14% în legislatura 2016-2020). PNL are tot 18% femei, câte avea și în 2016-2020. Singura scădere a numărului de femei înregistrată între legislaturi e la UDMR, care a regresat de la 13% la 10%.

Evoluția distribuției pe sexe în partidele care s-au regăsit atât în legislatura 2016-2020, cât și în cea actuală. Cifra mai deschisă la culoare reprezintă legislatura trecută.

Distribuția pe vârste

De departe, cel mai tânăr partid este USR PLUS, cu o medie de vârstă de 41 de ani. La polul opus se află PSD și UDMR și AUR, la egalitate, cu o medie de 48 de ani. 47 de ani au în medie parlamentarii de la PNL și minorități. AUR conduce atât în topul celor mai tineri deputați (Călin-Constantin Balabașciuc fiind născut în 1996, iar Darius Pop în 1995), cât și în topul seniorilor, unde ocupă primele două locuri, prin Lucian Feodorov (78 de ani) și Mircia Chelaru (72 de ani).

Top seniori și tineri + media de vârstă a fiecărui partid.

Informații diverse

Zodiac

A legifera e treabă serioasă, așa că merită din când în când un moment de relaxare. Propunem în acest sens un mic intermezzo - horoscopul politic.  Dacă ar fi să luăm zodia cea mai des întâlnită în fiecare partid, atunci:

• PSD ar putea fi gemeni sau fecioară (ambele sunt la egalitate, câte 17)
• PNL și USR PLUS ar fi în zodia taur (17, respectiv, 16)
• UDMR ar fi vărsător (5)
• AUR și minoritățile, berbec (9, respectiv 4)

Pasionații de astrologie pot calcula singuri compatibilitățile din coaliția de guvernare. De pildă, în relația dintre PNL și USR PLUS (taur vs taur), provocarea cea mai mare va fi ca fiecare să reușească să facă față orgoliului și încăpățânării celuilalt. Uneori se poate ajunge la situații bizare, întrucât niciunul nu va dori să cedeze. Sau despre relația dintre PSD și AUR (berbec vs fecioară) s-ar putea spune că mereu fecioara îl va judeca și îl va critica pe berbec. De asemenea, este interesant de remarcat distribuția pe zodii: avem preponderent în Parlament fecioare și tauri (câte 54. Cei mai rari sunt peștii, doar 27.

Distribuția pe zodii a parlamentarilor

Pe ce au jurat parlamentarii la preluarea mandatului

Activitatea Parlamentului în prima jumătate a anului

Cronologia principalelor evenimente

Sursa foto

Inițiative legislative

Topul inițiatorilor proiectelor de lege^[4]

Cine a legiferat cel mai mult și în ce domenii?

Topul domeniilor proiectelor de lege

Domenii codașe

În anul olimpiadei de la Tokyo și al Euro 2020, Parlamentul român pare foarte puțin preocupat de capitolul sportiv, având în circuit doar două propuneri legate de subiect: una dintre ele, inițiată de PNL, vrea să acorde sprijin financiar Comitetului Olimpic și Sportiv Român, care s-ar confrunta cu „mari dificultăți financiare”, conform expunerii de motive semnată de Ludovic Orban, Bogdan Huțucă și Gigel Știrbu. Cealaltă inițiativă, inițiată de PSD prin deputatul Eugen Neață, a fost respinsă de Camera Deputaților și prevedea o modificare a unui singur articol din Legea Educației Fizice și a Sportului - ca cei care au funcții precum team manager, director de club sportiv să poată încheia cu structurile sportive contract individual de muncă sau de activitate sportivă.

În anul în care telemunca a devenit din ce în ce mai răspândită, domeniul IT e și el codaș în topul preferințelor legislaturii actuale: doar două propuneri există pe subiect, una, devenită și lege, despre implementarea 5G, iar cealaltă, despre „implementarea mai rapida a mijloacelor de plata online a impozitelor si taxelor pe intreg teritoriul Romaniei”, după cum aflăm din expunerea de motive semnată de deputații USRPLUS Brian Cristian și Viorel Băltărețu.

Antepenultima poziție e ocupată de domeniul turistic: doar 4 inițiative după un an (2020) în care industria turistică s-a resimțit^[5]. Una dintre inițiative aprobă o  OUG a Guvernului cu măsuri de sprijin pentru acest sector, alta (respinsă de Senat, momentan în Camera Deputaților) e legată de vouchere de vacanță (să se scadă din impozit), încă una aprobă o altă OUG și cea din urmă e legată de un program național dezvoltare a turismului pe nume „Schi în România”, inițiată de deputați de la PSD, UDMR și minorități.

În domeniul energiei avem doar 6 propuneri, dintre care remarcăm ratificarea unui acord semnat în decembrie 2020 de cooperare între România și SUA privind centrala de la Cernavodă și energia nucleară și o propunere PNL de modificare a legii 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie și a altor acte normative

La categoria cultură avem 7 propuneri: 2 modifică legea SRR, una modifică legea ICR, iar alta notabilă este propunerea legislativă B174/2021 de instituire a unor măsuri de protejare a sitului arheologic roman Reșca-Romula, aflat în comuna Dobrosloveni, județul Olt, pentru că aceasta este una din cele 7 inițiative legislative retrase de inițiator, în această sesiune.

Când vine vorba de legile care-i afectează direct pe parlamentari (tot 7 la număr), notăm următoarele: Șerban Nicolae, unic inițiator, vrea să mute o parte din Palatul Parlamentului în administrarea Senatului; mai mulți PNL-iști vor să mărească amenda pentru parlamentarii absenteiști; PSD-iști (incluzându-i pe Marcel Ciolacu și Paul Stănescu) vor renunțarea la niște indemnizații speciale, în context de pandemie, iar USR PLUS au și ei un proiect similar, în care vor ca parlamentarii să fie solidari și să renunțe la indemnizația pentru limita de vârstă. Oana Țoiu și alți co-inițiatori vor amenzi mai mari pentru parlamentarii care votează și pentru alți colegi (folosindu-le cartela), iar tot USR PLUS cere sancțiuni mai drastice pentru parlamentari care nu se poartă frumos.

7 legi am inclus în categoria drepturilor, dintre care evidențiem trei: AUR vrea să interzică discriminarea pe motiv de vaccinare, USR PLUS vrea să ușureze telemunca pentru cei din state terțe și să faciliteze accesul pe plaje al persoanelor cu dizabilități.

Domenii fruntașe

În mod previzibil, finanțele, educația și Covid-19 sunt în top, în acest an pandemic, urmate de muncă, administrație și justiție.

La finanțe, 25 din cele 51 sunt proiecte care aproba câte o OUG a Guvernului, inclusiv cea care aprobă un ajutor de stat pentru Complexul Energetic Oltenia. Remarcăm, din restul inițiativelor legislative, una care prevede impozitarea zero a industriei HoReCa până în 2022 (Guvernul a trimis punct de vedere negativ).

La educație, 7 din cele 43 de propuneri vor să modifice Legea Educației Fizice și a Sportului, iar 17 vizează modificări diverse la Legea Educației Naționale, inițiate atât de putere, cât și de opoziție, ba uneori chiar și împreună, precum: susținerea financiară a învățământului privat pentru copiii cu deficiențe, crearea de condiții mai prietenoase în angajarea în școli a cadrelor didactice care sunt persoane cu dizabilități; publicarea pe site-urile Ministerului Educației și ale inspectoratelor a unui calendar al evenimentelor de promovare a științei; armonizarea legislației existente pentru rezidenții la medicină și diferențierea atribuțiilor M. Educației și M. Sănătății; mărirea salariilor personalului nedidactic din inspectorate; interzicerea și amendarea practicilor de pretindere de bani precum pentru fondul clasei. De altfel, domeniul educației este domeniul în care și-au dat mâna cel mai des opoziția și puterea (de 10 ori).

Doar 2 propuneri din totalul de 43 au și ajuns legi (una care acceptă o Convenție Globală și alta prin care se înființează un Institut Teologic Creștin), ambele inițiate de Guvern. O alta se afla la promulgare la data la care am extrase datele de pe site-urile camerelor^[6] și viza modificări pentru transparentizarea, depolitizarea și descentralizarea alegerii directorilor de școli. Din restul de propuneri, mai remarcăm:

• PLX 203, inițiat de Robert Sighiartău (PNL), despre alimentație sănătoasă în unitățile de învățământ preșcolare și antepreșcolare; același deputat semnează și PLX 242, care vrea crearea de condiții mai bune de îmbarcare și debarcare a elevilor la școli și locuri de parcare gratuite pentru părinții lor la instituțiile publice;
• o inițiativă PSD pentru acordarea de vouchere culturale pentru elevi;
• L202, inițiată de USR PLUS, despre „facilitarea accesului la educație a tinerelor din medii defavorizate și sprijinirea unor persoane fără adăpost prin acordarea unui stimulent financiar pentru procurarea de produse de igienă”;
• PLX 66, inițiat de deputați de la toate grupurile (mai puțin AUR), care vorbește despre creșe în instituțiile publice.

La categoria Covid-19, doar 11 din cele 42 de inițiative nu aprobă o OUG, ceea ce e de înțeles - și poate printre puținele cazuri în care utilizarea instrumentului ordonanței de urgență este și justificată, dată fiind urgența generată de pandemie. Tot 11 au reușit să și devină legi - toate 11 fiind aprobări de OUG-uri. Din totalul de 42, remarcăm următoarele: inițiativa USR PLUS pentru acordarea unei zile libere pentru cei vaccinați, devenită și lege; suspendarea pe 5 ani a posibilității de vindere a acțiunilor deținute de stat (AUR); sancționarea suplimentară a operatorilor economici care încalcă repetat normele Covid (inițiată de Guvern); clarificarea definiției de locuințe pentru medicii care lucrează în spitale de urgență (PNL); anularea unor obligații de informare a statului pentru restaurantele care nu funcționează (PNL); instituirea unei perioade maxime de 90 de zile în care drepturile si libertatile pot fi restranse în starea de alertă (AUR + minorități); acordarea de subvenții pentru restaurante și anularea obligației de a plăti impozit (AUR).

Din domeniul muncă, remarcăm două proiecte mai vechi, unul despre participarea salariaților la profit, celălalt despre implicarea acestora în procesul decizional, precum și o OUG despre semnătura electronică (promulgat). Din totalul de 34 de proiecte din această categorie, 10 sunt despre pensii, 6 modifică Legea 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, 5 modifică Codul Muncii, alte 5 aprobă OUG-uri. Nicio inițiativă nu devenise lege la data colectării datelor (după finalul sesiunii, în iunie). Una singură a fost semnată atât de putere, cât și de opoziție: una despre recunoaşterea meritelor personalului participant la acţiuni militare, misiuni şi operaţii pe teritoriul sau în afara teritoriului statului român şi acordarea unor drepturi acestuia, familiei acestuia şi urmaşilor celui decedat.

Din domeniul administrație, 7 din 32 inițiative vizează modificări la Codul Administrativ. Am remarcat următoarele demersuri: întregul USR PLUS vrea scoaterea indemnizației speciale pentru aleși locali, și tot ei vor ca toate primariile sa transmită online sedintele, lucru dorit și de AUR pentru consilii județene. PNL vrea să-ți păstrezi buletinul chiar dacă ai domiciliul în străinătate, PSD vrea să treacă sub control parlamentar Comisia pentru UNESCO, iar USR vrea desființarea Academiei Oamenilor de Știință din România.

Categoria „diverse”

Alte propuneri pe care vrem să le evidențiem în această analiză includ proiecte care prevăd:

• termene mai clare pentru finalizarea autostrăzilor
• măsuri mai relaxate pentru suspendarea permisului de conducere
• mărirea remunerației pentru rezerviștii militari
• completarea legii privind adunările publice
• reglementarea accesului animalelor de companie pe plaje
• crearea unui institut al promovării vinului românesc,....

De asemenea, am observat că parlamentarii au dezbătut și 9 proiecte care au legătură cu comunismul. Poate cea mai cunoscută este propunerea de a desființa Institutul Revoluției Române. Alte propuneri au vizat aspecte precum crearea unui registru al lucrătorilor Securităţii, completări privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate în comunism, sau privind retrocedări de imobile.

Parlamentarii au arătat un real interes pentru sărbători și zile naționale:  există nu mai puțin de 16 proiecte de lege prevăd declararea unor noi zile naționale sau alte comemorări. Trei dintre acestea au fost adoptate și trimise spre promulgare (sunt evidențiate mai jos cu subliniere).

• 10 Ianuarie – Ziua matematicii, informaticii şi ştiinţelor naturii
• 15 februarie - Ziua naţională a lecturii
• 3 mai - Zi de sărbătoare națională pentru recunoașterea meritelor fruntașilor români de la Blaj din 1848
• 15 mai - Ziua picturii naţionale
• 23 mai - Sărbătoare a comunității armâne din România
• 26 mai - Ziua Națională a Alegătorului
• Prima zi de duminică din luna iunie - Ziua Națională a Supraviețuitorilor de Cancer
• 24 iunie - Ziua Iei
• 19 iulie - Ziua naţională a înotului
• 10 august - Ziua naţională a demnităţii cetăţenilor români, a luptei împotriva corupţiei, abuzurilor şi injustiţiei
• 28 octombrie - Ziua naţională a familiilor numeroase
• 15 noiembrie - Ziua Revoltei Anticomuniste de la Braşov din 1987
• 2021 - Anul Tudor Vladimirescu
• 2022 - Anul Smaranda Brăescu
• Municipiul Calafat - Oraş al Independenţei
• Ion. C. Brătianu - Erou Național

Încadrarea inițiativelor legislative în categorii ne aparține, așa că facem câteva mențiuni metodologice: „sănătate” e distinctă de Covid-19, în cea din urmă intrând toate actele normative care au fost generate în contextul pandemiei; „muncă” include acte normative care au legătură cu pensiile; „altele” = categoria „diverse”, unde regăsim atât propuneri de tipul repatrierea Sfinţilor Mărturisitori Ardeleni, precum și aprobarea de OUG-uri care modifică și completează alt OUG care aprobă PNDL-ul; „internațional” conține ratificări de protocoale, decizii UE, acceptarea de amendamente aprobare de cotizații la organizații precum Centrul European de Excelenţă dedicat gestionării civile a crizelor; „construcții” include tot ce ține de locuințe, imobile și terenuri; „comunism” include și o propunere legată de supraviețuitorii Holocaustului, inițiată de PSD și semnată și de parlamentari ai puterii. Restul de 8 inițiative din categorie au fost inițiate de partidele din coaliția de guvernare.

↓

.XLS / WEB

Topul 10 luări de cuvânt și declarații politice, pe camere

Când nu sunt în teritoriu, la birourile de parlamentar sau când nu gândesc inițiative legislative, parlamentarii iau cuvântul în cameră sau fac declarații politice. Iată câteva cifre agregate, mai jos.

Întrucât au avut prezidat multe ședințe, vicepreședinții camerelor au fost contorizați separat în graficul de mai jos. Aceștia au totalizat zeci sau chiar sute de declarații luări de cuvânt, însă multe minore, insignifiante, de tipul „aveți cuvântul”.

Vicepreședinți - luări de cuvânt

Vicepreședinți - declarații politice

.XLS / WEB

↓

Sursa foto: www.cdep.ro 

Cum s-au sincronizat Guvernul și Parlamentul?

Dacă ne uităm la sesiunea parlamentară februarie – iunie 2021, prima cu o nouă configurație politică, majoritatea care a dat și guvernul avea o serie de priorități legislative, parte a programelor electorale și de a celui de guvernare.

Poate cea mai vizibilă dintre priorități era aceea de a „repara” problemele din sistemul de justiție, inclusiv prin desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție. De asemenea, în an cu pandemie și după o perioadă de intervenții fiscal-bugetare, și în zona aceasta erau câteva priorități asumate.

Pentru a evalua felul în care guvernanții au reușit să lucreze în tandem legislativ-executiv, ne-am uitat la Planul Anual de Lucru al Guvernului (PALG) și la ce s-a întâmplat cu aceste priorități în legislativ. PALG a fost introdus la nivelul administrației publice centrale în 2014 și reprezintă o planificare a procesului de reglementare (prin proiecte de acte normative, dar și prin hotărâri de guvern ș.a.). Acest document arată intențiile pe care le au autoritățile administrației centrale, dar și calendarul de transmitere a proiectelor de lege inițiate de acestea către Parlament.

Documentul acesta este important și îl folosim pentru monitorizarea de față din cel puțin câteva motive importante:

1.  Ne arată în ce măsură autoritățile executivului se sincronizează cu legislativul care, în teorie, oferă majoritatea parlamentară necesară în atingerea priorităților. De aceea, ne-am uitat la prioritățile legislative ale Guvernului, calendarul asumat pentru adoptarea în ședința de Guvern și dacă ele au ajuns în Parlament.
2. Este utilizat și în raportărilor periodice pe care Guvernul României le realizează în cadrul Programului Național de Reformă (PNR), în contextul implementării Recomandărilor Specifice de Țară (RST) către Comisia Europeană. Reamintim că prioritățile din PNR și RST sunt și cele care ar trebui să stea la baza finanțărilor și reformelor propuse inclusiv prin instrumente de tipul Planului Național de Redresare și Reziliență.
3. Nu în ultimul rând, în ultimii ani am văzut o tendință de „guvernare prin OUG”, o înclinație care nu lasă loc de un proces decizional transparent și predictibil (de multe ori, chiar dacă nu sunt date „noaptea ca hoții”, OUG nu oferă timp de dezbatere publică și sunt date… urgent). Mai mult, rolul parlamentului este redus, executivul având o poziție dominantă în reglementare.

Din aceste motive, am vrut să vedem în ce măsură Guvernul și-a făcut treaba anunțată și a transmis Parlamentului proiectele prioritare propuse. Nu de alta, dar de la începutul anului și până în prezent, Guvernul a emis 83 de Ordonanțe de Urgență, în diverse domenii.

Este demn de menționat și faptul că, din cele 474 inițiative legislative cuprinse în analiza de față, aproape 40% au fost inițiate de Guvern.

Ministerele și agențiile guvernamentale și-au asumat prin PALG un număr total de 138 de proiecte legislative, dintre care 92 pentru prima sesiune a anului, distribuite pe instituții astfel:

^ Numărul priorităților legislative ale Guvernului, conform PALG

Continuăm analiza prin a prezenta o situație pe ministere, puțin mai detaliată, despre deznodământul proiectelor prioritare ale Guvernului în prima sesiune parlamentară.

Ministerul Afacerilor Externe (0/1)

Nu și-a îndeplinit obiectivele în legătură cu singura prioritate legislativă inclusă în PALG.

Ministerul Afacerilor Interne (1/4)

Avea patru proiecte în programul legislativ:

• cu trei dintre acestea nu s-a întâmplat nimic, deși era anticipate a fi trimise în Parlament în aprilie și iunie
• un singur proiect a fost transmis la timp, Proiectul de de lege privind completarea anexei la Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri. Acesta a fost trimis în aprilie, a trecut de Senat și e acum în comisii la Camera deputaților (PL-x nr. 245/2021)

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (0/3)

Avea trei proiecte în planul legislativ. Nu a reușit să transmită niciunul, deși două erau planificate a fi trimise Parlamentului încă din martie.

Ministerul Apărării Naționale (0/11)

Avea 11 proiecte planificate, dintre care 8 erau prioritare. Majoritatea ar fi trebuit transmisă în aprilie (și unul în mai). Nimic nu s-a întâmplat pe niciun front. Printre proiectele prioritare ratate se numără:

• Proiect de lege privind Statutul cadrelor militare
• Proiect de lege privind atribuţiile, organizarea şi funcţionarea Poliţiei Militare
• Proiect de lege privind securitatea şi apărarea cibernetică
• Proiect de lege a apărării
• Proiect de lege privind Sistemul Naţional de Management Integrat al Crizelor

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administraţiei (0/3)

Avea în plan trei propuneri legislative, dintre care două erau prioritare și ar fi trebuit transmise în februarie-aprilie. Cea mai importantă ratare era o propunere de modificare a Codului administrativ.

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (0/2)

Ar fi trebuit să trimită Parlamentului două proiecte legislative încă din februarie. Până la finalul sesiunii nu se întâmplase nimic.

Ministerul Educației (1/1)

Avea un singur proiect, prioritar. Proiectul de lege privind acceptarea Convenției globale pentru recunoașterea calificărilor din învățământul superior, adoptată la Paris la 25 noiembrie 2019 (PL-x nr. 245/2021) a fost transmis Parlamentului în martie și deja este aprobată din mai.

Ministerul Energiei (0/4)

Avea patru proiecte în planul legislativ, toate prioritare. Nu au reușit să transmită niciunul, deși trebuiau transmise înainte de aprilie. Printre prioritățile ratate se numără:

• Probabil cea mai importantă iar unul dintre ele transpune o Directivă europeană din decembrie 2018 privind promovarea energiei din surse regenerabile pentru care aveam termen de transpunere 30 iunie 2021...
• Proiect de lege pentru aprobarea Strategiei energetice a României 2021-2030, cu perspectiva anului 2050

Ministerul Finanțelor (4/18)

Dintre cele 18 proiecte legislative planificate pentru prima sesiune parlamentară, 14 erau prioritare pentru guvern. Ministerul Finanțelor a reușit să trimită patru proiecte legislative, toate aprobate de Parlament:

• trei proiecte pe care Guvernul le-a transmis la timp și au fost și aprobate sunt cele din pachetul bugetului pe anul 2020 – Legea bugetului de stat, Legea asigurărilor sociale de stat și Legea pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2020.
• a patra reușită este Proiectul de lege pentru ratificarea Deciziei (UE, EURATOM) 2020/2053 a Consiliului din 14 decembrie 2020 privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene și de abrogare a Deciziei 2014/335/UE, Euratom (PL-x nr. 98/2021). Pe acesta Ministerul Finanțelor l-a trimis conform planului, în februarie și a fost aprobat și promulgat în mai. Trebuie menționat că această modificare a fost aprobată de toate statele membre ale UE, fiind necesară pentru implementarea Mecanismelor de Redresare și Reziliență și ar fi fost greu de ratat ratificarea la timp.

În rest, niciunul dintre proiecte nu a mai fost nici măcar trimis Parlamentului, deși cele mai multe aveau termene în februarie-martie. Printre prioritățile ratate se numără inclusiv unele modificări ale Codului fiscal sau transpuneri de directive europene:

• Proiect de lege pentru transpunerea în Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal a Directivei (UE) 2019/1995 și art.2 al Directivei (UE) 2017/2455
• Proiect de lege pentru transpunerea în Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal a Directivei (UE) 2020/262
• Proiect de lege privind modificarea Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare
• Proiect de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 162/2017 privind auditul statutar al situaţiilor financiare anuale şi al situaţiilor financiare anuale consolidate şi de modificare a unor acte normative"
• Proiect de lege de modificare a Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal

Ministerul Justiției (4/19)

Dintre cele 19 proiecte legislative planificate pentru prima sesiune parlamentară, 9 erau prioritare pentru guvern. Ministerul Justiției a reușit să trimită aproximativ patru proiecte legislative, două fiind aprobate de Parlament:

• Proiect de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal și pentru dispunerea altor măsuri de transpunere a Directivei (UE) 2019/713 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind combaterea fraudelor și a contrafacerii în legătură cu mijloacele de plată fără numerar și de înlocuire a Deciziei-cadru 2001/413/JAI a Consiliului – a fost trimisă cu întârziere de aproximativ două luni în Parlament și a ajuns la promulgare la finalul sesiunii
• Două alte proiecte sunt pentru ratificarea și punerea în aplicare a Protocolului nr. 16 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, adoptată la Roma la 4 noiembrie 1950, adoptat la Strasbourg la 24 iunie 2013, semnat de România la Strasbourg, la 14 octombrie 2014 – ambele au fost trimise în martie, au trecut de Cameră și sunt la Senat din mai
• Proiectul de lege privind desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (PL-x nr. 108/2021) – a fost transmis în februarie, conform planului. A trecut de Cameră în martie, este la Senat de atunci.

Este neclar ce se întâmplă cu două proiecte din planul legislativ:

• Un proiect prioritar era legat de modificarea Codului penal, însă în această privință Ministerul Justiției a făcut doar câțiva pași – a trimis parlamentului doar o inițiativă de modificare pe un singur articol (PL-x nr. 134/2021), inițiativa a fost aprobată în ultima zi a sesiunii, iar acum este la CCR cu sesizare de neconstituționalitate făcută de Președintele României
• Proiectul de lege privind Registrul Comerțului – există o OUG în domeniu, e neclar dacă ar trebui să fie un proiect diferit având în vedere că Ordonanța este din decembrie 2020 (proiectul de aprobare a acesteia e PL-x nr. 34/2021)

În rest, Ministerul Justiției nu a reușit să se țină de planul anticipat, printre principalele ratări numărându-se atât inițiative foarte mediatizate (cum ar fi legile justiției), cât și unele inițiative care transpun directive europene sau pun în aplicare regulamente europene:

• Proiect de lege privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale legii (promis în martie)
• Proiect de lege privind statutul magistraților din România (promis în aprilie)
• Proiect de lege privind Consiliul Superior al Magistraturii (promis în aprilie)
• Proiect de lege privind organizarea judiciară (promis în aprilie)
• Proiect de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență (promis în aprilie)

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (0/11)

Din cele 11 proiecte anunțate pentru prima sesiune parlamentară 2021, 9 erau prioritare. Dintre acestea, Ministerul Mediului aproape a reușit să rezolve una singură (și aceea neprioritară după evaluarea lor), respectiv să transmită pe 1 iulie 2021 Proiectul de lege privind modificarea şi completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2007 privind introducerea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic (L269/2021).

Printre ratările majore ale acestei sesiuni se numără:

• Trei proiecte promise pentru februarie în materia gestionării deșeurilor - Proiect de lege privind regimul deșeurilor, Proiect de lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje și Proiect de lege privind depozitarea deșeurilor
• Proiect de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 171/2010 privind constatarea și sancționarea contravențiilor silvice (promis în martie)
• Proiect de lege privind unele măsuri pentru limitarea tăierilor ilegale (promis în mai)

Ministerul Muncii și Protecției Sociale (1/7)

Dintre cele șapte proiecte propuse pentru această sesiune, Ministerul Muncii a reușit să trimită un singur proiect - Proiect de Lege privind stabilirea măsurilor de protecţie socială pentru consumatorul vulnerabil de energie (PL-x nr. 210/2021). De altfel, acesta era singurul prioritar și a fost trimis conform planificării (adică în martie), a fost aprobat în Senat și se află în lucru la Camera Deputaților din mai.

În rest, câteva proiecte mai importante nu au fost transmise:

• Proiect de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat
• Proiect de lege pentru modificarea și completarea legii-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice
• Proiect de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare

Ministerul Sănătății (0/1)

Ministerul își propusese o singură inițiativă legislativă - „Proiect de lege pentru modificarea și completarea Legii nr.339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanțelor și preparatelor stupefiante și psihotrope”. Aceasta era planificată pentru februarie, însă a fost introdusă modificare la anexa la Legea 339/2005 în iulie, după încheierea sesiunii.

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (0/6)

Din cele șase proiecte anticipate pentru această sesiune, patru erau prioritare. Niciunul nu a fost transmis către Parlament:

• Proiect de lege pentru modificarea Legii nr. 265/2008 privind gestionarea siguranței circulației
• Proiect de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local
• Proiect de lege privind organizarea şi funcţionarea activităţii de transport cu metroul

Cinci teme ratate în prima sesiune parlamentară

Desființarea Secției Speciale

Cartoful mare și fierbinte care a tot fost pasat în Parlament în ultimii ani, inclusiv în prima sesiune a noului Parlament, a fost desființarea Secției Speciale. Recomandată atât de comunitatea internațională, cât și de ONG-uri naționale, și, de asemenea, susținută și de o mare parte a judecătorilor și procurorilor din România, desființarea Secției Speciale continuă să fie acel punct care vulnerabilizează coaliția de guvernare.

Înainte de a începe vacanța parlamentară, ultimul status al discuțiilor a rămas la nivelul în care liderii coaliției nu s-au înțeles cu privire la desființarea acestei secții, asta după ce UDMR a venit cu noi propuneri care au în vedere mutarea dosarelor de la SIIJ, la Parchetul General.

Urgența desființării acestei secții a tot fost invocată de comunitatea internațională în ultimii ani, fiind repetată ultima data, de Comisia de la Veneția în avizul publicat la data de 5 iulie 2021. În comunicatul menționat, Comisia recomandă desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție „ca un prim pas urgent” în cadrul unui proces mai larg de reformare a justiției.

După tot acest du-te-vino prin Parlament și după numeroasele cârpeli care i-au fost aduse, sperăm că a doua sesiune parlamentară să fie mai de succes din această privință.

Sistematizări legislative prin codificare

Putem recunoaște faptul că o reformă, indiferent de domeniu, nu se întâmplă într-o singură sesiune parlamentară. Chiar și așa, ne-am fi așteptat ca măcar discuții incipiente să aibă loc în această primă sesiune. Ne gândim, cu titlu de exemplu, la reforma din domeniu electoral care a fost pe lista de promisiuni electorale a mai multor partide politice care au intrat în Parlament.

Chiar dacă nu s-a aflat pe agenda Parlamentului în această sesiune, subiectul a fost una dintre temele principale ale societății civile. Interesul față de subiect a fost îndelung manifestat în cadrul Coaliției Cod Electoral Acum! care susține începerea unei reforme substanțiale a sistemului electoral.

Cu toate că nu am văzut o abordare îndreptată înspre reformarea sistemului electoral, au existat inițiative legislative răzlețe, concentrate mai degrabă pe aspecte legislative disparate și care nu abordează subiectul în ansamblul acestuia. Sperăm ca în sesiunea următoare subiectul să apară și pe agenda Parlamentului.

Codurile Penale

De asemenea, la începutul sesiunii parlamentare, liderii coaliției aflate la guvernare anunțau că, pe lângă bugetele pentru anul 2021, o prioritate este și intervenția pe codurile penal și de procedură penală. Acestea au fost subiectul modificărilor, intervențiilor, inițiativelor și protestelor din perioada 2017-2019 - în precedenta legislatură au fost experimentate atât infama OUG 13, cât și unele inițiative legislative extrem de controversate în domeniu (am scris pe larg despre acestea pe măsură ce au apărut).

Într-adevăr, inițiativele de modificare a codurilor criticate din zone din sistemul de justiție, societatea civilă sau de instituții internaționale au fost respinse în această sesiune (atât pentru Codul penal, cât și pentru Codul de procedură penală). Însă problemele cu articolele declarate neconstituționale rămân, la fel și unele modificări ce și-au dovedit limitările între timp. Cu toate acestea, o discuție despre reformă în această direcție nici măcar nu a fost începută.

Codul Administrativ

La fel, în ceea ce privește partea de administrație publică, Parlamentul nu și-a asumat un demers prin care să încerce o sistematizare a reglementărilor din domeniu. Deși ar fi un demers pentru care acesta ar fi locul cel mai potrivit pentru dezbateri, analize și o largă consultare, Codul administrativ a fost trecut tot prin ordonanță de urgență, iar un cod al finanțelor publice sau un cod al finanțelor publice locale sunt încă doar niște vagi referințe.

Pensiile speciale

Chiar la începutul primei sesiuni parlamentare din 2021,  parlamentarii au votat abrogarea pensiilor speciale pentru ei înșiși. Deși a fost prezentată ca o mare victorie, ea a fost una incompletă. Subiectul pensiilor speciale a fost transformat în subiect de campanie, dar și politizat, iar responsabilitatea pentru desființarea unor astfel de privilegii a fost pasată permanent de la o guvernare la alta sau la Curtea Constituțională.

În fapt, subiectul este unul mult mai complex și are nevoie de o abordare așezată și serioasă. De exemplu, există decizii ale Curții Constituționale ce trebuie luate în calcul sau prevederi care se regăsesc în altă legislație cu impact în domeniu (i.e. codul administrativ și pensiile pentru aleșii locali au fost subiectul unui hei-rup pentru a nu avea o nouă categorie de pensii speciale). În toată această discuție, subiectul trebuie legat și de reforma sistemului public de pensii și modalitatea de calculare a pensiilor, dar și de realitatea unui buget întins la maxim în această zonă sau de realitatea demografică a unei cohorte de decreței ce vor ieși în curând la pensie.  

Probleme și recomandări

Dincolo de recomandările evidente de tipul „faceți ceea ce v-ați propus”, lăsăm mai jos câteva recomandări punctuale, pentru factorii de decizie care citesc această analiză:

Iubiți mai mult transparența. Sau măcar n-o disprețuiți.

• Patru parlamentari USR PLUS - Irinel Darău^[7], Andrei Miftode^[8], Radu Molnar^[9] și Cătălin Teniță^[10] au ales să-și publice într-un mod ultra-transparent cheltuielile ca parlamentari. La polul opus al deschiderii, există 123 de parlamentari (peste un sfert din total) care nu au catadicsit să-și treacă nici măcar o adresă de email pe pagina lor de pe site-ul oficial al camerei lor.
• Mereu e loc de mai multă transparență: cum ar fi să existe rapoarte ale activității în teritoriu a parlamentarilor, organizate pe fiecare lună / săptămână în parte?

Apreciați datele structurate:

• când vine vorba de deschiderea datelor, acestea trebuie pigulite manual (sau cu script-uri) de pe site-urile oficiale. Deși există o bază de date în spatele fiecărui site (drept dovadă interfețele de interogare de pe cdep.ro și senat.ro), această bază de date nu e disponibilă publicului larg. Nu există acces API sau măcar un fișier în format deschis sau .xls care să poată fi exportat la cerere.
• Nu credem că la numărarea luărilor de cuvânt în plen ar trebui contorizate și propoziții scurte, de tipul „prezent și votez pentru” sau „aveți cuvântul”, etc. Creează statistici deformate.

Standardizarea urmăririi procesului legislativ

Faptul că, așa cum am scris la început, Parlamentul înseamnă, de fapt, două instituții, s-a regăsit în toate etapele de colectare a datelor pentru această cercetare și a îngreunat procesul de lucru. Pornind de la chestiuni precum alegerea de a include sau nu cota TVA în sumele comunicate în diverse solicitări de informații de interes public făcute în baza legii 544/2001 și până la altele precum notațiile diferite pe site ale inițiativelor legislative, este clar că există gândiri diferite în cele două camere. Totuși, ele fac parte din aceeași ramură legislativă și reprezintă interesul aceluiași cetățean. Este necesară o unificare a modului și stilului în care activitatea celor două camere este comunicată, pentru a ușura urmărirea procesului legislativ. Momentan, este greu pentru un cetățean să înțeleagă „unde” se află proiectul urmărit și care sunt următorii pași fără o vizualizare simplă a etapelor procesului legislativ.

Pagini web mai prietenoase

Recomandarea anterioară merge mână în mână cu crearea unei interfețe mai prietenoase pentru site-urile cdep.ro și senat.ro, lucru care poate fi rezolvat prin contractarea de profesioniști în domeniile comunicării și al dezvoltării web. E de apreciat că paginile web pot fi citite și de pe un smartphone (sunt mobile-friendly), însă doar un utilizator foarte tehnic și înarmat cu multă răbdare poate găsi cu ușurință datele pe care le caută.

Recomandări generale:

• Parlamentarilor le lipsește un URL personalizat de tipul cdep.ro/Nume-Parlamentar
• urmărirea procesului legislativ complet presupune trecerea de la pagina unei camere la cealaltă
• site-urilor le lipsește un soi de manual de utilizare (necesar date fiind complexitatea lor și proastele decizii de user experience).
• pagina www.cdep.ro nu are certificat SSL, deci navigarea pe ea nu este sigură, conform majorității browserelor

Recomandări specifice pentru site-urile fiecărei camere:

Mențiuni metodologice

Interval de timp măsurat.

Analiza de față ia în calcul prima sesiune parlamentară, care, conform Constituției, are loc între lunile februarie și iunie. Am luat ca dată „în sesiune” data care apare pe adresa de înaintare a iniţiativei legislative pentru dezbatere, care poate fi, de pildă, 29.06, chiar dacă data de înregistrare la camera sesizată este 01.07, adică după finalul sesiunii.

Cheltuielile și indemnizația parlamentarilor

Indemnizațiile parlamentarilor se calculează în baza unui coeficient care poate fi mai mare sau mai mic, dacă parlamentarul respectiv are (sau nu) o funcție mai importantă. De exemplu, dacă este membru al biroului permanent ca președinte sau vicepreședinte de cameră, chestor, secretar sau dacă este președintele unei comisii. Lista coeficienților se găsește aici. Acest coeficient se înmulțește, conform legii, cu salariul minim brut. Deși salariul minim brut este 2300 lei în 2021, există două ordonanțe de urgență (OUG 226/2020 art. 1 alin 1  și OUG 1/2020 art. 1 pct. 13) care spun că, prin derogare de la legea 153/2017, indemnizațiile se calculează cu valoarea salariului minim din 2020, respectiv din 2019, care era 2080 lei.

• Indemnizația medie a fost calculată adunând toate indemnizațiile și împărțind totalul la numărul de deputați și de senatori chiar dacă printre aceștia se numără și membri ai guvernului - miniștri - care nu mai primesc și indemnizația de parlamentar
• Mediile indemnizațiilor au fost calculate folosind datele de pe site-ul Senatului, respectiv al Camerei deputaților de pe luna februarie a anului 2021. Având în vedere că există cheltuieli de transport, cazare, de personal sau servicii care diferă de la parlamentar la parlamentar, mediile au fost calculate adunând toate cheltuielile (inclusiv indemnizația) senatorilor, respectiv ale deputaților și împărțind totalul la numărul de senatori (136) și deputați (330).
• Metodologia de calcul a cheltuielilor se regăsește în legea 96/2006 privind statutul deputaților și al senatorilor și în Normele din 1 iulie 2013 privind modul de utilizare şi justificare a sumei forfetare pentru cheltuieli de organizare şi funcţionare a birourilor parlamentare - surse diurna, transport, cazare, telefonie, cheltuieli forfetare.

Cifrele privind achizițiile fiecărei camere (din tabelul anexat) au fost obținute în urma cererilor de informații de interes public emise către Senat și Camera Deputaților. Cea din urmă a furnizat datele curat, în format .xls, pe când prima a furnizat cifre fără TVA și fără a furniza valoarea achiziției (a fost nevoie să revenim pentru a o obține).

Anexe

• Lista comisiilor parlamentare (cu componență)
• Table cu cifrele care stau la baza acestei analize, în format .XLS / WEB (inclusiv lista achizițiilor fiecărei camere)